Designerul

Monday, December 31, 2007

Ultima insemnare pe 2007

Am ajuns la sfarsit, insa orice sfarsit e un nou inceput. Am trecut prin multe in 2007, unele bune altele rele insa toate sunt de domeniul trecutului si acolo vor si ramane.
Cu ce m-am ales din 2007?
Cu o logodnica, cu o motocicleta, cu un blog, amici, primul an de faculta terminat cu bine, am revnit la sportul pe care l-am practicat (polo), un laptop, un aparat foto digital (de cand mi-l doream) si nu in ultimul rand cu o dorinta mai mare de a pleca din tara.
A fost un an in care nu odata am fost dezamagit de persoane la care nu ma asteptam.
Ce imi doresc in 2008, pe plan personal?
Sa plec din tara (Canada sau SUA), sa am un salariu decent, sa iau o masina, sa imi iau o casa, sa trec de nunta, sa fac turul tari si a europei daca se poate cu iubi meu pe motocicleta si sa fiu cel putin la fel de sanatos ca in 2007.
Ce doresc omenirii in 2008?
Nu multe, doar sa supravietuiasca si sa nu se autodistruga. Sa lase Antartica asa cum a creat-o mama natura, sa isi indrepte resursele pentru scopuri pasnice.
Ce va doresc eu voua?
Doua lucruri: LUMINA si IUBIRE.

Sa va deconectati bine in 2008

Si pentru ca nu puteam sa inchei anul, fara sa nu imi aduc aminte de cei care mi-au creat probabil cei mai multi nervi in 2007, eRDeeSh, cei care imi ofera net-ul cu intreruperi, le dedic acest calendar. Sper ca in 2008 sa nu mai intampin aceleasi probleme. Bafta multa si fara deconectari.






P.S. - orice asemanare cu realitatea este o pura intamplare, realitatea este mult mai dura. Acest articol, alaturi de calendar, doreste a fi un pamflet si se trateaza ca atare.

Primii in 2008

Primul stat care a trecut in 2008, la ora 12 ora Romaniei, a fost Kiribati, o insula exotica din Pacific. Kiribati se afla jumatatea distantei dintre Australia si Hawaii si are 80.000 de locuitori.

Saturday, December 29, 2007

August 2008 versiunea 1.0


Dupa lungi negocieri am facut o noua versiune a lunii August, eu prefer dracusorul meu insa Danutz il prefera pe al lui ... asa ca iaca v 1.0 a lunii August.

Friday, December 28, 2007

Calendar de Blogari pe 2008

Si pentru ca inainte de orice sunt designer, m-am gandit, ca ar fi frumos din partea mea sa va fac un mic cadou. Asa ca iaca, Calendarul oficial pe 2008 al blogarilor.










Monday, December 24, 2007

Traseul Mosului




Polul Nord


New Zealand


Australia


Japonia


China


Nepal


India


Stapia Spatiala Internationala


Irak


Rusia


Egipt


Italia


Germania


Franta


Anglia


Azores


Brazil


Peru


Florida, USA


New York, USA


St. Louis, USA


Colorado Springs


Reindeer Lake, Canada


Seattle, Canada


Hawaii

NORAD monitorizeaza drumul Mosului

Expertii de la NORAD monitorizeaza non stop deplasarea lui Mos Craciun.
Daca doresti sa sti unde se afla mosul intra pe sit-ul celor de la NORAD.
Click aici.

Mosh eRDeeSh


E seara de Craciun. Probabil ca si cei de la eRDeeSh s-au gandit sa imi faca un cadou, asa ca azi s-au jucat cu nervii mei. Ba pica transmisia la cablu TV, ba m-au lasat fara net. Cand in sfarsit am crezut ca mi-au redat conexiuna, ce sa vezi? A picat iara.
Eu cred ca nu au facut-o intentionat. Cred, ca altauri de ungurul Bulan, cei de la eRDeeSh au dat un mare chef in cinstea Moshului, iar dupa cateva pahare de palinca, vin si bere, nu au mai tinut cont de cabluri inpiedicandu-se de ele.
E, da ce mai conteaza... e Craciun, e timpul sa-i iertam pe toti care ne-au facut rau pe parcursul anului.
Inchei aici, insa nu inainte de a va ura, un NET FARA DECONECTARI si un Craciun Fericit !

Fara Zahar

Un pic de Lav Stori pentru inceput ...



Hai cu trompetzica vei ...

Sunday, December 23, 2007

NIMIC

E a 4 -a incercare sa scriu ceva. Se pare ca inspiratia mea a plecat la Pitesti. Vine miercuri. Pana atunci mai am ziua de luni si marti, daca calculez eu bine. Ar trebui sa consult un calendar... mda am dreptate.
Pana atunci eu despre ce sa scriu? Despre Craciun? Toti scriu despre Craciun, asa ca nu mai vad rostul sa o fac. Ce as putea spune spectaculos sau nou? Tot ce era de spus s-a spus, ce era de scris s-a scris deja.
Sa scriu despre revolutie? nu cred ca ar interesa pe cineva subiectul asta...pe mine sigur nu ma mai intereseaza. Ar trebui?
Sau despre lipsa premelor de la firma la care lucrez... as putea scrie despre asta insa ce rost mai are... vineri parca era intalnirea sfintilor la noi in firma, colegii i-au convocat pe toti, erau gramada. Eh.... eu ce sa mai zic, traim in romania.
Azi chiar ca nu am facut nimic spectaculos. Nu am salvat pisici din copaci, nu am ajutat babele sa treaca strada si nici balenele de pe cris nu am putut sa le salvez...aaa... am schimbat niste spoturi prin casa si am facut bradul, pe urma mi-am ajutat o prietena.
Inca 2 minute si e 12 noaptea. A trecut si ziua asta...
Va tzuca tata... ma bag in pat si butonez telecomanda poate dau si eu de ceva interesant la tv-u.

Saturday, December 22, 2007

Orasul meu

Am facut o plimbare prin oras. Oradea a imbracat straie de sarbatoare. Va invit la o tura virtuala.
Vizionare placuta.
P.S. - la panorame m-am grabit la inbinari asa ca odata, intr-o zi cu soare si cu mult chef o sa ma pun si o sa le refac.

Va urma...

Friday, December 21, 2007

Toti oamenii mosului!

Designerul & Oradeanul
Designerul & Tehnoreactoarea Dana

Mosh Designerul

Thursday, December 20, 2007

17 motive pentru care urasc autobuzul 17

1. Soferi sunt vulgari.
2. Atunci cand ai mai mare nevoie de el nu vine.
3. Daca totusi vine, vine cu intarziere de 40 de minute, iar soferul in nici un caz nu este vinovat. El tocmai a intrat in tura.
4. E mereu murdar. Urci cu hainele curate iar cand cobori poti intra cu totul in masina de spalat.
5. Daca nu intarzie vine mai repede.
6. Soferul are o placere sadica sa te lase sa alergi dupa el, iar in momentul in care ai ajuns in dreptul usii, ti-o inchide in fata.
7. Sare peste statii sub pretextul ca nu era nimeni acolo.
8. Autobuzele sunt invechite, zgomotoase si poluante.
9. Nu odata a intrat pe rosu in intersectie la semaforul de la Muzeu.
10. Aparatele de taxat nu functioneaza mereu, insa controlorii nu tin cont de asta.
11. Desi exista si autobuze Liaz mai noi, ele circula destul de rar, in locul lor sunt bagate Ikarus mult mai vechi cu doua usi in loc de 3.
12. In unele autobuze abia poti urca pe usa din fata, se deschid doar jumatate, cealalta jumatate este rezervata soferului.
13. Esti obligat sa asculti maneaua soferului.
14. Sunt putine la numar, iar in zilele fara scoala sunt si mai putine, de parca doar scolarii circula cu 17.
15. Capetele de linie sunt adevarate zone de vacanta. Timpul nu pare a se misca aici.
16. Iarna nu este incalzit.
17. Vara e o adevarata sauna in care si-au dat intalnire sconcsi.

Si babele se curata odata nu-i asa?

Am fost sa imi platesc netul si CTV-ul. In centru civic, lumea statea la coada (pe semne ca se dadea ceva pe gratis, daca era invers nu vad rostul sa stai), asa ca am preferat sa plec si sa platesc la casieria de pe Dacia (oricum trebuia sa ajung si la serviciu). Dupa ce am coborat din autobuzul 17, m-am indreptat spre intrare. Inca din strada am putut vedea ca nu exista coada (astia nu imparteau nimic, pe semne). In fata mea galopa tinereste o baba.
Intram in acelasi timp in sedul eRDeeSh-ului. Baba da navala la un ghiseu, eu ma postez la altul. Dupa o scurta evaluarea a situatiei, baba, considera, ca, caserita mea e cu 4 microni mai rapida ca ceea la care se postase ea initial, asa ca, cu aceeasi agilitate de ninja se baga in fata mea, spunandu-mi, ca acolo era ea. Nu am comentat nimic, insa cuvintele se adunau in capul meu.
Relaxat, ca un adevarat domn ce sunt, am lasat baba grabita in fata mea, iar eu m-am pus la ghiseul alaturat.
SURPRIZA ... casierita la care stateam eu se misca mai repede ca ceea la care statusem inainte, asa ca tot eu am plecat mai repede.
Ma framanta o intrebare.
Oare la fel s-ar fi grabit daca era vorba si de propria-i inmormantare?

Wednesday, December 19, 2007

Printre ruine suntem noi care te facem pe tine !


Daca nu ar fi tragic as spune ca e amuzant. La nici 500 de m de centrul civic al Oradiei, putem gasi adevarate ruine. Nu ma refer la cele ale Cetatii Oradiei, ci la ruinele unor case a caror proprietari par a nu exista.
In aceste ruine traiesc (mai mult sau mai putin abuziv) persoane de etnie rroma, adulti si copii. Problema mea nu este cu apartenenta etnica a acestor cetateni, desi sunt convins ca autoritatiile ar fi intervenit pentru clarificarea situatiei mult mai repede daca, acolo, si-ar fi gasit adapost oameni care provin din alte etni. Ma intreb, oare cat timp cei de la primarie vor ignora conditiile si vor clarifica modul in care stau acesti oameni. Raspunsul pare ca vine de la sine. Doar atunci cand, ne mai facand fata treceri timpului, structura si asa subreda a acestor cladiri, va ceda provocand victime, chiar decesul a celor care trec prin zona, sau a celor care locuiesc in aceste ruine.
Un alt aspect destul de deranjant e faptul ca aceste ruine au devenit, pe langa adapost si loc de depozitare a gunoiului. Seara de seara, mirosuri care nu aduc a parfumuri cu nume celebre, se ridica si cuprind inprejurimile. Ai senzatia ca treci pe langa un crematoriu in care se incinereaza sconcsi.
Poate, cei care ar trebui sa se ocupe cu aspectul acestui oras vor face ceva pentru aceste ruine, poate se vor gasi si de ce nu obliga, adevaratii proprietari, sa faca ceva pentru consolidarea sau demolarea acestor cladiri care sunt adevarate bombe cu ceas. Pana una alta, acesti cetateni isi traiesc viata in continuare adunand mormane de gunoaie fara sa fie deranjati de nimeni. Ei sunt cei care fac legea aici.