Designerul

Friday, August 31, 2007

Plictisit nevoie mare

E iar azi...
A sosit ziua pe care o astept inca de saptamana trecuta, ziua de vineri. Sunt inca la serviciu si mi s-a luat de atata pepsi bagat in mine. Pic de somn si pe deasupra ma mai doare si un umar. As vrea sa plec si sa nu ma mai intorc.
Visez la o insula exotica pierduta undeva prin Atlantic. Vad o plaja aurie cu nisipul fin, spalata de o apa albastra si lipsita de meduze, coceni de mere si mucuri de tigara. Sunt doar eu inconjurat de palmieri, o cutie frigorifica plina cu gheatza si pepsi twist, pizza, conexiune la internet, o umbrelutza, doua tipe si un LCD de 81 de inch + un teanc de DVD-uri cu filele mele preferate. Nu ma deranjeaza nimeni, nu tu tzarani nesuferiti si necioplitzi care se cred macho ascultant maneaua la maxim, nu tu un vanzator de porumb fiert care insista sa cumperi de la el, nu tu tziganushi nespalatzi de cand s-au nascut care nu vor sa priceapa ca nu am buzunare la slip si nu am si nici nu vreau sa le dau 1000 de lei.
E liniste .... vuietul oceanului se aude in departare...
Insa din pacate e doar un vis ... asa ca revin la realitatea dura si rece (daca poat spune asta tinand cont ca afara sunt 32 de grade).
VREAU SA PLEC ACASAAA!

Thursday, August 30, 2007

Wednesday, August 29, 2007

Cel de-al 101-lea post

Am ajuns la cel de-al 101-lea post, ca dalmatienii. Cine ar fi gantit acum un an ca o sa ma apuc de asa ceva? Sincer acum un an habar nu aveam cu ce se mananca blog-ul, nu ca acuma as fi un expert in domeniu. Imi place sa cred ca ceea ce fac aici nu e chiar asa mare aberatie si chiar sunt persoane ca revin si le face placere sa citeasca putinele ganduri pe care mi-le expun in acest fel. E si asta o parte din mine.
Mi-ar place ca pe viitor sa pot posta lucruri din ce in ce mai interesante. Una din marile mele satisfactii a fost publicare a doua articole in cotidianul 7 Plus. Sper ca pe viitor sa mai am asemenea sclipiri si sa am sansa sa apar nu doar in 7 Plus ci si in alte publicati.
Acum vine partea cu multumirile...
Multumesc mamei si tatalui meu ca nu m-au aruncat la publela imediat dupa nastere sau ca nu m-au abandonat prin cine stie ce spital
Multumesc lui Dumnezeu ca ma suporta si nu ma expediaza direct in iad
Multumesc RDS-ului ca nu se mai intrerupe asa de des si celui care a decis sa il aduca in Romania si mai ales in Oradea.
Multumesc fanilor si admiratorilor mei, cititorilor mei fideli, mai ales pentru rabdarea si intelegerea si toleranta pe care o arata fata de greselile mele de exprimare si grmaticale, greseli pe care incerc sa le evit pe viitor.
Ii multumesc vecinului ca isi tine bestia in lanturi (Ciuvaua) ca sa nu ma sfasie cand vin acasa seara de la antrenament.
Multumesc firmei la care lucrez ca are bunavointa de a ma mai tine si nu numai, ca are bunavointa sa ma mai si platesca, bani cu care imi achit facturile de la net, curent etc.
Si nu in ultimul rand ii multumesc celui care a inventat tastatura, fara de care mi-ar fi fost destul de greu sa scriu la calculator (e un pic cam dificil sa faci asta doar cu mous-ul).
Sper ca nu am omis pe nimeni, insa daca totusi s-ar fi intamplat acest lucru imi cer scuze ....
Astea fiind spuse (ma rog scrise) va las si va mai invit prin ograda mea.

Tuesday, August 28, 2007

A TEAM IS REBORN

De mai bine de doua luni de zile am primit un telefon. Era sora mea care imi spunea ca Dinamo Oradea (echipa de polo), doreste se reinfinteze sectia de polo masculin si sa formeze o echipa de polo feminin (prima de mai bine de 20 si ceva de ani).
Era un vis pe care il crezusem pierdut. Nu mai sperasem sa mai apuc sa fac sport de performanta. Sa recunoastem am trecut de 30 de ani si ma lasasem de aproape 12 ani. Incantat am aceptat provocarea. Asa ca, desi eram fost jucator de la Crisul Oradea, baietii de la Dinamo m-au acceptat in echipa lor. Desi nu dispunem de logistica celor de la CSM, vointa si elanul celor care s-au reapucat este destul de puternica. Intre timp am "achizitionat" si catziva "juniori", care nu si-au mai gasit un loc in echipa condusa de antrenorul Gordan.Sub indrumarea antrenorilor Fratila Mircea si Cosma Marcel, dupa nici doua luni de zile am avut ocazia sa participam la primul nostru turneu de polo.E vorba de turneul organizat de cei din Szentes (Ungaria).Desi nu ne asteptam la cine stie ce rezultate, am fost placut surprin cand din 3 meciuri jucate, doua le-am pierdut la doar un gol diferenta, iar unul l-am castigat detasat cu scorul 13-8. Puteam castiga absolut toate meciurile, ceea ce ne-a facut sa pierdem, desi am condus in majoritatea cazurilor, a fost lipsa de antrenament, lipsa rezistentei dar mai ales lipsa unui teren pe care sa putem sa ne desfasuram jocul. Sunt convins ca, cu un pic de antrenament, cu un pic de ajutor financiar din partea unor firme, polo-ul Oradean ar avea numai de castiga avand o echipa in plus.

Tuesday, August 21, 2007

Pasarile

Se-nvartesc in cercuri,
Creaturi negre ale cerului.
Ne privesc si asteapta sa face o miscare.
Sunt gata sa atace.
... pasarile



Flori din vecini

Primele care cu flori din Ungaria au sosit. Oradenii care se aflau in apropierea podului Desnusianu, capatul b-dului Dacia, au avut placerea sa admire primele care cu flori sosite din Ungaria.Printre ele se afla si castigatorul din acest an al competitiei din Debrecen, carul denumit "Sf. Gheorghe, ucigasul de balaur". Caravana florilor va porni in jurul orelor 16 din cartierul Rogerius, avand ca si cap de linie Centrul Civic. Tot astazi oradenii vor avea parte de o serie de concerte si spectacole, printre ele numarandu-se si opera rock „Istvan a Kiraly” de pe stadionul Municipal. De la ora 19, vor urca pe scena trupele Cargo şi HI-Q in PiatIndependentei.

Tuesday, August 7, 2007

Cine iti creaza realitatea?

Realitatea ta este creata de cei cu care traiesti? De mostenirea ta sau de dramele familiarle? De cei care fac regulile? Adevarul este, fie ca este vorba de realitatea spirituala, emotionala, mentala sau fizica, TU esti creatorul. Si creezi, nu prin actiunile tale, ci prin perceptii. Poate parea ca ceilalti iti creeaza realitatea dar ei pur si simplu iti reflecta ceea ce ai ales sa percepi.Deci, care parte din TINE iti creeaza realitatea? Este copilul ranit? Este victima din tine? Sau sinele tau divin suveran?Cand iti asumi proprietatea asupra fiecarui aspect din existenta ta, cand accepti ca esti, intradevar, creatorul deplin al vietii tale, atunci nu mai esti o victima. Esti Maestrul vietii tale.