Designerul

Friday, August 31, 2007

Plictisit nevoie mare

E iar azi...
A sosit ziua pe care o astept inca de saptamana trecuta, ziua de vineri. Sunt inca la serviciu si mi s-a luat de atata pepsi bagat in mine. Pic de somn si pe deasupra ma mai doare si un umar. As vrea sa plec si sa nu ma mai intorc.
Visez la o insula exotica pierduta undeva prin Atlantic. Vad o plaja aurie cu nisipul fin, spalata de o apa albastra si lipsita de meduze, coceni de mere si mucuri de tigara. Sunt doar eu inconjurat de palmieri, o cutie frigorifica plina cu gheatza si pepsi twist, pizza, conexiune la internet, o umbrelutza, doua tipe si un LCD de 81 de inch + un teanc de DVD-uri cu filele mele preferate. Nu ma deranjeaza nimeni, nu tu tzarani nesuferiti si necioplitzi care se cred macho ascultant maneaua la maxim, nu tu un vanzator de porumb fiert care insista sa cumperi de la el, nu tu tziganushi nespalatzi de cand s-au nascut care nu vor sa priceapa ca nu am buzunare la slip si nu am si nici nu vreau sa le dau 1000 de lei.
E liniste .... vuietul oceanului se aude in departare...
Insa din pacate e doar un vis ... asa ca revin la realitatea dura si rece (daca poat spune asta tinand cont ca afara sunt 32 de grade).
VREAU SA PLEC ACASAAA!

1 comment:

Anonymous said...

eu astept ziua de vineri inca de luni =)) ce sa zic.. imi placeau manelele candva.. dar acum sunt prea multe si culmea ca toate se asemeana, aproape 100% intre ele :(