Un primar, un prefect, o umbrela si ... un copac

Pitesti - 23 martie, vorba cantecului "ploua infernal", idilii orasului au iesit in oras cu un singur scop, sa planteze un copac cu ocazia sarbatoririi celor 50 de ani de la semnarea Tratatului de la Roma (tratatul prin care a fost instituită Comunitatea Economica Europeana (EEC) şi a fost semnat de Franta, Germania de Vest, Italia, Belgia şi Luxemburg. Iniţial, numele complet al tratatului era Tratat de instituire a Comunităţii Economice Europene. Totuşi, Trataturl de la Maastricht l-a amendat eliminând, printre alte lucruri, cuvântul "Economic" atât din numele comunităţii cât şi al tratatului. Din acest motiv tratatul este denumit de cele mai multe ori Tratat de instituire a Comunităţii Europene sau Tratatul CE).

Ce mai conta ca defapt tratatul s-a semnat pe 25 martei, cand afara era o asa vreme frumoasa. Anul acesta, Ministerul Administraţiei şi Internelor a hotărât să puncteze aniversarea prin organizarea activităţii „Un copac pentru Europa”. Aceasta se înscrie în cadrul proiectului pan-european „Valul Verde – Greenwave”. Activitatea a constat în plantarea, de către fiecare prefect, a unui copac în fiecare municipiu – reşedinţă de judeţ, într-unul din parcurile oraşului, în prezenţa autorităţilor publice locale.
Domn' primar Pendiuc (foto stanga), alaturi de domn' prefect Cirstoiu (foto dreapta jos), inarmatzi cu sapa si lopata au infruntat vitejeste conditiile meteo.
Intrebarea care ma macina este urmatoare: Oare de ce ne aducem aminte si facem cate ceva de mediu doar cu ocazia anumitor zile speciale, cum ar fi de ziua Mondiala a Apei (declarata de ONU in 1992 pe data de 22 martie), sau ca si in cazul de fatza de 23 martie (care e defapt 25 martie)? si ar mai fi alte asemenea evenimente. Totusi domnu' primar a linistit presa si a promis ca asemenea actiuni vor mai fi, urmand a fi plantati si alti copaci, de ce nu cum spunea si dansul chiar si copaci fructiferi in "minunatu' cartier" (prietenii stiu de ce), Prundu. Era si cazul, dupa ce acu' catziva ani in urma tot acolo au rasarit o serie de parcari, parcari care au devorat o parte din spatiul verde. La urma urmei e nevoie si de parcari insa parca nici un pic de spatiu verde parca nu ar strica, el fiind filtrul dintre petrochimie si plamanii localnicilor. Asa ca, cu putin noroc, cu un pic de dragoste si ingrijire, peste cativa ani intrarea dinspre Bucuresti o sa aiba o alta fatza, si cu timpul o sa iti distraga atentia de la "blocurile grii".

Revenind la cei doi protagonisti, au oferit presei, dar si trecatorilor grabiti o imagine pe care nu cred ca o vom mai vedea prea curand. Cei doi udatzi (probabil) pana la piele, intr-un tarziu s-au adapostit sub o umbrela.
Inchei in speranta ca vom mai gasi si alte zile de sarbatorit, iar Ministerul Administraţiei şi Internelor isi va aduce aminte ca pe langa resedintele de judet mai sunt si alte localitati in tara asta care ar avea mare nevoie de "un copac" pana nu e prea tarziu.